Jurnalul nostru (autori: elevii clasei a XI-a E)

                                     

Este ora 13:19 , o zi de sâmbătă destul de posomorâtă. Suntem într-o cafenea bucureşteană , ne-am hotorât  în sfârşit să începem un jurnal al nostru . Fiind primul nostru jurnal nu prea ştim cum să începem. Deschidem jurnalul prin a ne prezenta . Noi suntem...

-         Delia , pentru că noi suntem fete , e normal ca numele noastre să fie primele.

-         Aşa mă gândeam şi eu Victoria.

-         I-auzi Dani...iar suntem lăsaţi la urmă.

-         Răzvane...mă simt părăsit.

-         Dacă eram în Evul Mediu , femeile nu ar fi vorbit fără acordul nostru.

-         Nu suntem la istorie băieţi !

Şi cum spuneam , noi suntem...

Delia : - Auzi , auzi Victoria s-a eliberat o canapea în spate.

Victoria : - Hai acolo ! Băieţi luaţi voi băuturile.

Răzvan : - Era şi cazul...

Revenind , noi suntem Delia , Victoria , Răzvan şi Dani.

Victoria : - Hei , vă implicaţi şi voi în jurnal ?

Delia: - Mai lăsaţi Facebook-ul !

Dani : - Mă uitam la o poză cu Alex Velea şi Antonia.

Continuăm...simt că îmi pierd răbdarea . Suntem 4 adolescenţi , elevi ai unui liceu din capitală.

Mezina grupului , pitica noastră , este atat de mică încât se poate băga pe sub bară la metrou.

Lăsând gluma la o parte , in ciuda faptului că abia a împlinit 17 ani şi este cea mai mică dintre noi , poate foarte uşor să pună pe oricine la punct din 2-3 vorbe . Este o fire plăcută , sociabilă , respectuasă până în momentul în care o calci pe coadă . O caracterizează timiditatea , dar în acelaşi tmp este şi foarte sinceră .

Victoria : - Acum e rândul meu .

Victoria ...of Doamne ...e foarte greu.

Răzvan : - Este o fată.

Dani: - Crezi ?

Răzvan : - Nu ştiu...zic şi eu..

Victoria : Hei…

Delia : Bine , bine dacă nu vreţi voi mă ofer eu să o descriu . Victoria este cea mai mare dintre noi , a trecut de puţin timp de vârsta majoratului. Este pe cale să îşi ia permisul de conducere şi suntem siguri că îl va lua din prima deoarece atunci când îşi propune ceva reuşeşte , iar în cazul în care va fi în imposibilitatea de a promova examenul vom face chetă pentru o mică atenţie pentru poliţist .

Oriunde suntem cum ea , ea vorbeşte în numele nostru pentru că poate face asta fără inhibiţii în faţa oricui , oriunde şi oricum .

Răzvan : - Şi acum să te caracterizăm pe tine Dani.

Delia : - La el este foarte simplu , este fan fotbal , am dreptate ?

Răzvan : - Da , no !

Dani : - Şi ce mă Răzvane , tu nu eşti ?

Răzvan: - Ba da , logic !

Victoria : - În afară de asta este un băiat timid , ba chiar finuţ aşa cum îl alintă Delia.

Şi acum , dar nu în ultimul rând , Răzvan cel Mare . Şi nu este un domnitor aşa cum credeţi , dar se pricepe foarte bine la istorie.

Dupa cum spune Răzvan , plăcerile sale în viaţă sunt muzica şi shaorma.

Că veni vorba de mâncare , este ora prânzului şi foamea ne încearcă , deci sfârşim prima zi din jurnal cu o bine meritată pizza mare cu de toate de la Pizza Hut .

Ziua 2

 Jurnalul nostru nu prea are succes...este sfarsit de saptamana si ma relaxez cu un coffe toffe. Am uitat sa spun ca sunt Victoria si o astept pe Delia. Este o zi ploioasa si cam mohorata,am avut o saptamana grea atat eu cat si Delia,bac-ul e aproape ,simularile lafel..vin sarbatorile si trebuie sa pornim sesiunea de shopping..off..sunt de 20 de minute aici..bautura mi s-a racit iar Delia intarzie..ce poate merge mai rau? Pentru ca e un jurnal am sa povestesc ce am mai facut..Cred ca ghinionul ma urmareste..am avut un proiect de sustinut la romana de care pur si simplu am uitat,evident ca am fost notata..ieri am avut de sustinut teza la istorie,unde din pacate mi-au lipsit cateva lectii importante,astept rezultatul...si cum raul atrage dupa sine rau,a trebuit sa ma cert cu mama pentru ca am lasat cateva vase nespalate si patul nefacut;evident ca a trebui sa intervina si tata si sa imi reaminteasca ca nu am fost o zi la scoala pe motivul ca imi era rau,defapt imi era cam somn..dar asta nu conteaza tinand cont ca o scutire ma poate salva.Dupa 1000 de ani apare si Delia.

Victoria:Te-ai mutat mai departe cumva? Sau ai venit pana aici cu spatele?

Delia:Nu fi rautacioasa..a fost traffic

Victoria:Pe cine minti?Tu vii cu metroul.Zi de unde vii?

Delia:Ok..Am fost cu mama la doctor.

Victoria:Deliaaaaaaaaaaaaaaaa!

Delia:Bine..M-am intalnit cu Dani.

Victoria:Asa si ?Nu puteai spune de la inceput? Sti ca nu suport minciuna.Si...ce ai facut?

Delia:A...pai nimic interesant..am cautat cadouri de Craciun.

Victoria:Frumos..Pe mine ma ia capul cand ma gandesc.

Delia:Ce ti-ai dori?

Victoria:Sincer?Nu stiu...Un Mercedes daca se poate...ceva modest.

Delia:Nu,serios. Zi !

Victoria: Da mai,asta vreau .Pana una alta ...eu ma cam grabesc pentru ca ai intarziat foarte mult si eu nu mai am timp.

Delia:Ce s-a intamplat?

Victoria:Nimic,doar ca ma asteapta tata sa plecam la casa de vacanta..intalnire de familie..sti tu..

Delia:Oh,ok atunci,maine ma intalnesc eu cu baietii poate mai scriem ceva.Am auzit ca se organizeaza targul de craciun.Poate mergem chiar acolo!

Victoria:Ce frumos..imi pare rau ca nu pot ajunge. Sa beti un vin fiert si pentru mine.Pup!

Delia:Ai grija ce faci pe acolo! Puup!

Victoria:Cu cine ?Cu batranii?Stai fara griji..cel mai grav accident care se poate intampla este sa se verse un pahar de tarie..nimic mai mult. Hai,pupici!

Delia: Ciaooo!

Ziua 3

Delia- Stau în pat, abia ce m-am trezit și mă gândeam să mai scriu câte ceva în jurnal. Astăzi am o zi destul de încărcată.

Peste 2-3 ore trebuie să mă întâlnesc cu Răzvan și Danny. Ar trebuii chiar să îl sun pe Danny să văd dacă s-a trezit.

   ȚRRRRR,  ȚRRRRR....

Persoana apelată nu poate fi contactată momentan, vă rugăm reveniți!

Delia- Se pare că Danny nu răspunde,probabil doarme, mai încerc o dată.

   ȚRRRRR,  ȚRRRRR....

   Danny răspunde cu o voce răgușită.

Danny- Aloo,deaa...

Delia- Ce faci mă? De ce nu răspunzi ??

Danny- Dormean...

Delia- Hai odată !!!

Danny- Unde? Nu vezi cât este ceasul?

Delia- Ai înnebunit? La 2 trebuie să ne vedem la Unirii să mergem la târgul de Crăciun.

Danny- A venit deja Crăciunul?

Delia- Da omule.... pe ce lume trăiești?

Danny- Păăii .... dormeam.

Delia- Bine , hai nu mai dormii , trezirea... trebuie să te pregătești!!! Ai vorbit cu Răzvan?

Danny- Îi dau mesaj pe wapp acum, tu ai vorbit cu Victoria?

Delia- Ok... O sun acum . Te pup

   Peste aproximativ 10 minute primesc un telefon de la Danny.

Delia- Alo , da??

Danny- Ce faci? Ai vorbit cu Vika?

Delia- Da am vorbit, din păcate nu poate veni cu noi azi la târg, este plecată cu părinții din București. Tu ai vorbit cu Răzvan?

Danny- Da am vorbit , a zis că vine , ne vedem pe la 2 la metrou.

Delia- Ok ,să vă îmbrăcați gros că e frig afară!

Danny- Wow, nici mama nu îmi zice cum să mă îmbrac.

Delia- Bine, lasă vorba, pa-pa!

Delia- Până să mă întâlnesc cu băieții mai am aproximativ o oră  jumătate. Mă duc să fac un duș, apoi mă pregătesc să plec.

    În acest timp Răzvan și Danny vorbeau la telefon.

    ȚRRRRR, ȚRRRRR

Răzvan- What's up Danny?

Danny- Ce faci comandante?

Răzvan- Am ieșit de la duș.

Danny- Ai făcut tu gestul ăsta?

Răzvan- Glume....

Danny- Da mă glumeam, ai văzit meciul?

Răzvan- Lasă-mă în pace cu meciul tău!

Răzvan- Ai vorbit cu nuestras chicas?

Danny- Da, am vorbit cu Delia, mi-a zis ca Vika nu poate veni.

Răzvan- Care Vika ?

Danny- Victoria …

Răzvan- AAAA...

Răzvan- Deci mai mergem sau nu la târg?

Danny- Da, Logic!. Mă sâcîie Delia la cap să mergem să luăm cadouri ...

Danny- Ai luat bilete la meci?

Răzvan- Da , am luat la Steaua-Dinamo Kiev, la tribuna I 4 bilete. Să nu le spui fetelor.

Danny- Păi și dacă își cumpără și ele?

Răzvan- Când ne întâlnim acum cu Delia îi spunem că nu mai sunt bilete pe site, ea e mai credulă

Danny- Ok generale, hai că în jumătate de oră trebuie să ne vedem cu Delia.

Răzvan- Bine îți dau mesaj când trec de Stadionul Național, Ciao Amigo

Danny- Ceao-Pao!

Revenim, sunt tot eu Delia , mă pregăteam să ies pe ușă când tocmai mă sună Răzvan.

Răzvan- Bună Delia, ai plecat?

Delia- Bună, acum ies pe ușă !

Răzvan- Ok, eu sunt în autobuz, mă întâlnesc cu Danny în 10 minute.

Delia- Ok ,ne vedem la Unirii, Pa-Pa!

Răzvan- Adios chica.

    În mai puțin de 10 minute ne întâlnisem cu toții la Unirii şi ne îndreptam spre târgul de Crăciun.

    Ajunși la târg, băieții erau puși pe glume.

Răzvan-  Danny îţi cumpăr mă un ursuleț de pluș să dormi cu el în brațe?

Danny- Nu , vreau liliputanul ăla cu care dormi tu.

Delia- Uite Danny , ce drăguț este ursulețul ăla..

Danny- Gata, am rezolvat.

Delia- Ce ai rezolvat?

Danny- Acum știu ce să îți iau de Crăciun,ursul ăsta.

Răzvan- Bine , ești plin de inspirație azi.

Danny- Merci amigo.

Delia- Dar eu nu vreau un urs... vreau ceasul ăla...

Răzvan- Ce ceas ?

Delia- Eh un ceas care îmi place foarte mult..

Răzvan- Ți-l cumpăr eu no problem.

Delia- Pe bune?? .. Hai mă Răzvane că nu am chef de miștouri.. , chiar îmi place ceasul ăla..

Răzvan- Te-am luat eu vreodată la mișto pe tine?

Delia- Păi nu dar...

Răzvan- Ți-l iau.

Delia- Merci muult .

Răzvan- No problema.

Delia- Stați puțin că am văzut ceva drăguț , mă întorc repede.

    În timp ce Delia era plecată Danny îl intreabă pe Răzvan

Danny-  Chiar îi iei ceasul?

Răzvan- Da  , de ce nu?

Danny- Costă 700 lei

Răzvan- Pe bune?????

Danny- Nu… glumeam , costă un milion.

Răzvan-  Faci niște glume....

Danny- Merci beaucoup amigo.

Delia- Gata.

Danny- Ce era așa de drăguț?

Delia- Un iepuraș de pluș

Răzvan- Așa ceva...

Danny- Da ...

Delia- Bine hai că am văzut toate magazinele și am obosit, mergem să bem ceva?

Danny- Da no?

Răzvan- Logic.

Ei bine tin să vă anunţ că luăm o mica pauza din a scrie in jurnal deoarece sărbatorile sunt foarte aproape si cu toţii vom petrece alături de familie . Cu siguranta vom reveni cu multe povestiri interesante in anul ce urmeaza pentru că...mai este foarte puţin pana la Anul Nou !

                                               Sărbători Fericite !

                                                                                 (Cu drag
 Delia, Victoria, Dani si Răzvan )

Carpe diem!

Cu un zâmbet
poţi cuceri universul
Cu un gând bun
 îţi fructifici sentimentele
Cu gesturi calde
 Urmãri şi fapte
Tot ce- i mai bun
Fã-ţi schimbarea acum,
 Creazã-ti propriile vise,
fãrã limite
Demonstreazã-ţi fericirea
Şi ţi se va schimba privirea
O şansã
daca dãruieşti,
vei trãi ca în poveşti.
Nu în cele din cărți
ci în cele din viață.
Viața bate întotdeauna
Ficțiunea
Nici nu e nevoie să evadezi
Că observi lângă tine
Un caz ce sare din limite
străbate varii ficțiuni
și se oprește
tocmai lângă
best-sell-urile cunoscute.
Ei, de ce stai acolo?
Nu-i vina ta!
Carpe diem!

Iubirea

Lumea tristă, supărată,

Şi mereu îngândurată

Mulţi lipsiţi de fericire

Sau doar, poate de iubire.

Fiindcă-i cea mai importantă

Chiar de suferi câteodată,

Poate fi  prea necăjit

Doar un om ce n-a iubit.

N-a simţit acei fiori,

Nici n-a fost cu capu-n nori,

Acei ochi strălucitori,

Ce te fac să îi adori.

Căci frumos e să iubeşti

Şi să vrei să preţuieşti,

O imagine color

Şi te vezi nemuritor.

Căţeluşa mea

Pe bolta cerului senină,

Se uită si iar suspină,

Cu ochii ei înlăcrimaţi,

De durere spintecaţi.

Un prieten bun avea

Şi cu el se tot juca.

O-ntrebare îşi punea:...

"Unde-i căţeluşa mea?"

"Am avut grijă de ea,

Şi nimic nu îi lipsea.

De ce oare a plecat

Şi cu gândul m-a lăsat?"

O viaţă frumoasă

Oare noi ştim să trăim?

Oare chiar ştim să iubim?

Multe întrebări mi-am pus,

Până am găsit răspuns.

Fluturaşii sunt frumoşi

Şi mereu sunt bucuroşi,

Sunt aşa de coloraţi,

Parcă nici nu sunt speriaţi.

Unii trăiesc doar o zi,

Zboară doar peste câmpii.

Ce-i frumos nu ţine mult

Şi o stiu de la-nceput.

Trăiesc clipele din plin,

Se bucură de-un cer senin,

Florile le îndrăgesc

Şi căldura o iubesc.

Dup-o viaţă minunată,

N-au regrete, supărări,

Aş vrea şi eu doar o dată,

Să zbor ca ei peste mări.

Să iubesc tot ce-i frumos,

De natură-nconjurată,

Într-un codru luminos,

Să nu fiu deloc stresată.

De la ei ar trebui

Să-nvăţăm cum să trăim,

Să ştim ce tre' să iubim

Permanent noi să zâmbim.

Timpul

Uitãm
sa mai fim ceea ce simţim
 si zidim fericirea in ambiţii copilãreşti
sfârşind sã fim victima faptelor noastre
.Ne ferim gândirea în zâmbete false
si priviri dezinteresate
 transferând iubirea in dezamagir,
eclipsãm magnetismul divin
 al frumuseţii interioare
de texte paradoxale,
de reprosuri nevinovate ..
Nu mai ştim sa fim
 ceea ce visam
 refuzând
 libertatea de exprimare .
Cãutam rãspunsuri
 amplificând întrebari .
Irosim secunde,minute,ore,ani
ca sã câştigãm
loc într o viatã completã.
Plecam de unde ne este bine
 trişând în propriul nostru joc.

Povestea anotimpurilor

Povestitorul:

Azi avem de povestit,

Povestea fără sfârşit.

Anotimpuri supărate,

Se cred foarte importante

Şi se ceartă între ele

Şi fac numai lucruri rele.

Iarna:

Sunt cel mai frumos anotimp,

Să-mi luaţi locul nu e chip.

Preferatul tuturor,

Sunt visul copiilor.

Primăvara:

Ba te-nşeli, cucoană Iarnă,

Eu aduc doar vreme bună,

Nu aşa ca dumitale,

Numai gheaţă şi răcoare.

Vara:

Nu ştiţi ce vorbiţi, vă spun,

Cu toţii ştim că-s cel mai bun,

Eu am soare zi de zi,

Dau vacanţă la copii.

Toamna:

Dacă eu nu aş mai fi

N-ar fi roade pe câmpii,

Pământul ar fi uscat,

Peste tot ar fi crăpat.

Iarna:

Dar la mine sunt colinde,

Toată lumea e cuminte,

Sărbătoarea preferată,

Chiar la uşă îi aşteaptă.

Apoi anul nou apare,

Cerul e plin de culoare.

Toţi copiii-s fericiţi,

Pe cer bombele fac plici.

Toată lumea îndrăgostită

Mă aşteaptă fericită,

Cumpără doar inimioare,

Se iubesc aşa de tare.

Primăvara:

Da, dar eu aduc culoare,

Păsărele călătoare

Şi natura reînvie,

Aşa plină de mândrie.

Toată lumea-i la plimbare,

Printre flori mirositoare,

Şi sunt foarte colorate,

De tristeţe abandonate.

Iar pe lac sunt nuferi mulţi

Şi sunt chiar aşa plăcuţi

Şi cu toţii stau pe mal

Văd broscuţele cum sar,

E ceva mai special.

Vara:

Dar la mine ai căldură

Şi vezi numai voie bună

Concedii pe săturate,

Doar familii vezi plecate.

Sunt cu toate-n depărtare,

Ori la munte, ori la mare,

Se distrează împreună,

E aşa o vreme bună.

Când frumoasa lună apare,

Se vede în depărtare,

Şi cu toţii o privesc

Şi la cer ei tot zâmbesc.

Toamna:

Când vin eu, începe şcoala,

Toţi copiii îşi cunosc doamna,

Cu toţi se-mprietenesc,

Toată ziua ei vorbesc.

Toate roadele se-adună,

Bătrânii fac treabă bună.

Şi-acum au pe săturate,

Aşa multe mere coapte.

Spiriduşii:

Vă rugăm să încetaţi,

Şi noi suntem 4 fraţi,

Şi nu ne certăm ca voi,

Vrem să vă purtaţi ca noi.

Toate sunteţi importante,

Şi sunteţi aşa galante..

Dacă una ar lipsi,

Nimic la fel nu ar fi,

Anul tot se va schimba

Şi iar va dispărea.

Vara:

Dar să stiţi că au dreptate,

Suntem aşa importante!

Primăvara:

Chiar aşa, dragi surioare

Suntem aşa speciale!

Ar trebui să fim unite

Şi am fi mai fericite!

Povestitorul:

Şi aşa a luat sfârşit

Fără să fi suferit,

Surorile s-au împăcat

Supărarea au uitat...